Pentru cei care nu stiu : economia Canadei se bazeaza pe vanzarea de servicii ( imigrantii sunt de baza, ca astia vin aici cu doua valize cu zdrente si au nevoie sa cumpere de toate, de la zero ). Mai trebuie sa stiti ca aici avem un capitalism de corporatie, in care corporatiile detin monopolul a orice, in toate sectoarele economiei.
Micile afaceri abia supravietuiesc cu firmiturile ramase de la corporatii ( mai demult am scris pe blog cu cifre, cum micile afaceri abia traiesc de la o luna la alta si dau faliment pe capete in Canada ). Mai grav este ca aici canadienii sunt foarte bine dresati sa cumpere doar de la corporatii. Daca are de ales intre o cana cu 1 $ din magazinul chinezului, el se va duce la supermarketul de corporatie, acolo unde a fost el dresat sa mearga si va cumpara aceeasi cana cu 4 $ din Wallmart .
Nu va merge niciodata la un magazin al vreunui mic afacerist, pentru ca " nu e de incredere" si " nu are recomandari " : de incredere sunt doar corporatiile. Chestia asta nu vei scoate din minte acanadianului, indiferent ce calitate si pret a serviciilor ii vei oferi. Nici macar nu intoarce capul, nici macar nu gandeste ( ca nu l-a invatat nimeni cum se face ). El o stie una si buna : mergem la magazinele " de incredere", in ciuda faptului ca ne vand marfa proasta si super scumpa.
Chiar si pentru canadienii saraci exista corporatii dedicate : Dollarama , care vinde aceeasi marfa ca si chinezul de la colt, dar canadianul sarac va cumpara de la Dollarama, pentru ca e corporatie cunoscuta si daca e corporatie ... e de incredere (magazinul chinezului de la colt ... nu ) !
Mintea canadianului functionand pe pilot automat, corporatiile nu prea se deranjeaza sa se adapteze pietei si au inceput sa cam dea faliment prin Canada. Se pare ca sub presiunea crizei economice, canadianu' cretin a inceput totusi sa gandeasca ( de musai, ca de voie buna ) si sa faca alte alegeri decat cele cu care a fost deja dresat.
Insa managementul corporatiilor de pe aici e tinut de canadieni, si astia sunt unu' mai cretin ca altu' . N-au nici o treaba cu jobul pe care il au ( ca se obtine totul pe pile - 80 % hidden market jobs in Canada - mai demult am pus print screen catre saitul guvernului, care spunea asta ) ci doar au gargara in ei. Astia fac sedinte si vorbesc cu orele fara sa spuna nimic copncret. Sunt rupti de realitate si habar nu au cum sa isi organizeze afacerea.
Chiar daca se nimereste vreun manager mai istet, asta n-are loc de intors : ori se adapteaza la sedintele inutile si nesfarsit de lungi ( in loc sa isi faca jobul ) si fara nici o finalitate concreta, ori e concediat rapid, pe motiv ca nu se adapteaza lucrului in echipa, n-are soft skills and shit.
Pana nu demult, totul mergea din inertie : canadianu' avea bani si cumpara fara discriminare si fara sa-i pese de nimic. De cand cu criza, clientul canadian a inceput sa aleaga ce cumpere, insa managerii canadieni nu s-au prins de treaba asta, ca ei sunt doar cu vorbaria, nu cu realitatea si managementul eficient. Te uiti la ei ce decizii de conducere iau si te inchini cu amandoua mainile cum dracu' de n-au dat faliment pana acum ?
.png)
In economia dezastruoasa, chiar daca esti suficient de norocos incat sa iti gasesti un job, el nu iti garanteaza securitatea. Azi il ai, maine nu. Doua treimi dintre joburile create in ultimii 5 ani au fost joburi precare - ori part-time, ori temporare, ori self-employed.
Aici trebuie sa precizez ce inseamna job self-employed in Canada : un job la angajator ( de regula, febrici ), platit cu aproape aceiasi bani ca si pe un angajat permanent, insa self -emplpoymentul trebuie sa isi plateasca din buzunar taxele si asigurarile medicale. La final, el va ramane in mana cu aceiasi bani ca si angajatul cu salariu minim pe economie ( exceptie fac cei care muncesc in constructii, unde salariile sunt mai mari )., dar nu are aceleasi beneficii ca si angajatul permanent ( asigurari dentare, etc ).
Self -employmentul e doar o metoda legala prin care angajatorul isi angajeaza forta de munca ieftina fata de care nu are nici o raspundere ( daca self-employmentul are un accident de munca, e problema lui ).
Aproape 1 milion de candieni muncesc in mai mult de un job din asta de cacat, doar pentru a putea supravietui.
Zilele trecute, Future Shop ( magazin de electronice ) a dat faliment : doua treimi dintre angajatii concediati de Future Shop erau part-time, iar asta inseamna ca nu se pot califica sa primeasca ajutorul de somaj, pentru care au platit taxe cat timp au muncit. Ca sa se califice, ei au nevoie de sa fi muncit 910 ore in ultimele 52 de saptamani. Dar daca au avut job part-time, nu se vor putea califica niciodata pentru ajutorul de somaj .
Part-time inseamna in medie, 15 ore lucrate pe saptamana. Dar chiar si cele 15 ore pe saptamana sunt greu de obtinut de o categorie de canadieni : fatatoare care se reantorc la munca dupa concediul de plodit sau tineri care abia au intrat in campul muncii.
Nu-i de mirare ca doar 37 % dintre angajatii concediati se califica pentru ajutorul de somaj pentru care au platit cata vreme au muncit.
Prin urmare, guvernul federal ar trebui sa arate ceva corectitudine si sa anunte ca muncitorii care sunt discalificati din acest motiv, vor primi de urgenta ajutorul de somaj.
Apoi, vom avea nevoie sa schimbam legislatia pentru a inlatura barierele ce il impiedica pe angajatul ce si-a pierdut jobul, sa primeasca ajutorul de somaj de care are nevoie.
Future Shop nu s-a reinventat, asa cum propaganda cosmetizeaza realitatea , ci pur si simplu s-a inchis. Apoi a fost preluat de Best Buy ( alta corporatie ce vinde electronice ). Realitatea este ca, de cand cu criza economica, prin Canada magazinele sunt cam goale si se inchid magazinele prin malluri, pentru ca oamenii nu mai au bani de aruncat pe lucruri inutile. Oamenii au inceput sa isi piarda joburile si sa castige tot mai putini bani, iar asta se reflecta in economia de consum.
Canadienii, bineanteles ca n-au intel;es nimic din ce se intampla, si jelesc prin ziare ca magazinele lor dau faliment din variate cauze si nu vad ( sau nu-i duce capu' ) adevaratele cauze pentru care dau faliment pe capete : ca nu se adapteaza la cererea pietei, ci au ramas intepeniti in mentalitatea comerciantului de dinainte de criza ( las' ca merge oricum ! )
Deci nu, nu e de vina Targetul ca avea mereu rafturi goale si preturi mari ( dupa ce s-a laudat ca vine cu cele mai mici preturi de pe piata canadiana ), ci e de vina clientul ca nu a vrut sa cumpere de la arogantii aia amricani si i-a bagat in faliment la 2 an dupa deschidere. http://filosofiepebordura.blogspot.ca/2015/01/faliment.html
Nu e de vina Mc'Donalds-ul ca are mancare proasta si chimica, ci clientul e de vina ca nu-i cumpara jegurile si astfel au scazut drastic vanzarile. Si tot asa.
.png)
Future Shop s-a alaturat listei de branduri falimentare , intr-un sector in care concurenta e din ce in ce mai mare, iar clientii cauta discounturi si compara preturile inainte de a cumpara de la retailerii online.
Intr-un statement publicat sambata, compania mama Best Buy Co. Inc a anuntat brusc ca a inchis 66 de magazine canadiene de electronice si planuieste sa deschida jumatate dintre cele 131 dintre ele, sub brandul Best Buy. Compania spune ca s-au pierdut 1.000 joburi fullo-time si inca 500 part-time ale oamenilor care munceau la Future Shop.
In ziua in care a anuntat inchiderea Future Shop, compania mama a anuntat ca investeste 200 milioane dolari in amandoua lanturi de magazine si shoppingul online, ca sa ofere clientilor o experienta multi-chanel.
Planul include sa vanda in magazinele lor, electrocasnice, un produs pe care multi prefera sa il cumpere in persoana si promite ca va angaja mai mult personal care sa serveasca clientii.
Compania planuieste sa extinda programul prin care clientii online pot rezerva si ridica marfa din magazine. Tembeliia stia nu invata nici dupa ce se dau cu capul de pragul de sus : daca clientul ti-a cumparat online, chiar crezi ca va avea chef sa vina pana la magazin sa-si ridice marfa ? Pai asa, venea si cumpara direct din magazin si isi ducea marfa direct asa si rezolve problema. Clientul cumpara online, daca ii duci marfa la usa. Daca nu ... va cumpara de pe Amazon.
Pentru cei care nu stiu cum merg lucrurile pe la magazinele din Canada, e bine sa precizam : majoritatea corporatiilor canadiene angajeaza vanzatori fara sa le dea nici un salariu, ci doar comision. Nici nu sunt numiti vanzatori, ci " asociati " , adica un soi de n-ar mai fi.
Concret : daca vinzi, primesti amaratul ala de comision . Daca nu vinzi suficient de mult, la salariu vei primi bani de inghetata. Sau chiar deloc, daca nu reusesti sa imbrobodesti vreun client.
Future Shop avea angajati fara salariu, doar pe comision. Best Buy avea angajati platiti cu salariu fix. Si de aici apar o gramada de probleme pentru angajatorul dobitoc .
Angajatul de la Best Buy primeste un salariu de cacat, putin peste calariul minim pe economie ( alte corporatii dau doar salariul minim ) si nu-i intereseaza sa isi faca jobul bine, ci e interesat doar sa faca prezenta in magazin. Si e normal sa se intample asa, cata vreme angajatorul nu il cointereseaza in nici un fel pe angajat. cum spun clientii, mai degraba faci atac de cord in magazinele Best Buy, decat sa gasesti un vanzator sa te serveasca.
La Best Buy Florida ( vanzatori pe salariu fix ) : M-am dus cu gandul sa cumpar ceva pentru sotia mea, ca si cadou de ziua de nastere. Nu stiam ce sa cumpar, dar am gasit ceva interesant in magazin, insa NU am putut gasi nici un vanzator sa ma ajute.
In magazin era prezentat un MacBook Air la o reducere decenta. Dupa ce am cautat 5 minute un vanzator, m-am dus online de pe computerul LOR, m-am dus pe ewbsitul Apple si am cumparat produsul refurbished, pentru si mai putini bani, inainte ca ei chiar sa observe ca eu eram in magazin. Livrat direct la usa mea, cu garantie completa. Ca sa refuzi garantia extinsa a trebuit doar sa apas un buton si nu sa argumentez in fata nici unui vanzator . Si totul a venit la pachet cu un printer gratis ...
La un minut sau doua dupa asta, cineva, in sfarsit, m-a intrebat daca am nevoie de ajutor. Nu ( unde a fost cand am avut nevoie de el ? )
La Future Shop e fix invers, insa dezastrul pentru angajator e si mai mare. Vanzatorul nu are nici un cuvant de spus in managementul magazinului, in felul in care e condusa afacerea .El doar primeste comision din vanzari, insa daca preturile sunt prea mari sau alte probleme, vanzatorul nu poate sa vanda, oricat s-ar implica el.
Apoi, nu mai putem spune ca vanzatorul este cointeresat ( nu vinde, nu primeste salariu ), ci asta e un om absolut disperat sa supravietuiasca si luna viitoare. Nimic nu e mai periculos decat un om disperat. eu nu mi-as lasa afacerea pe mana vanzatorilor deveniti irationali, de disperati ca nu vor avea ce manca maine.
Cand am venit in Canada, am lucrat o vreme la o corporatie ce vindea mobila ( nu Ikea ) si avea angajati platiti doar la comision. Ce am vazut acolo, n-am vazut in viata mea ! Stateau toti aliniati in camera de paza si pandeau clientii cand intrau in magazin. Aveau o lista pe care semnau si tineau scorul : al cui rand este sa agate clientul.
Erau atat de disperati ca nu isi vor putea scoate salariul, incat daca unul dintre ei isi muta ochii de la usa, alt vanzator sarea randul si ii fura clientul ( si comisionul, of course ! ) Cand asta isi dadea seama ca s-a sarit randul, incepea circul, se certau ca chiorii, chemau managerul sa arbitreze, ii cerea aluia parte din comision ( ala nu si nu, ca sunt bani castigati de mine ). In fiecare zi se lasa cu lacrimi si injuraturi si scandal : cel putin o data pe zi.
Managerulnu avea dreptul de a conduce magazinul cum considera el, ci primea instructiuni clare de la head office si apoi venea revizorul in control sa vada daca s-au executat instructiunile la punct si virgula. Managerul era un soi de arbitru in scandalurile zilnice dintre vanzatori si mai avea voie sa faca reduceri de preturi la unel eobiecte venit pe o lista direct de la head office.
Iar cand magazinul e prost condus, vanzatorul platit la comision devine si mai disperat sa vanda si incepe sa preseze clientii ( si astia nu o sa mai revina ).
Ce scapa din vedere plangaciosii astia care si-au falimentat afacerile, este ca au preturi foarte mari comparativ cu aceeasi marfa cumparata online. Sunt atat de batuiti in cap, incat daca magazinul lor ofera si posibilitate asa cumperi online, totul e in regula. Dar ei ignora complet ca alte magazine online ofera aceeasi marfa cu 20-30 % mai ieftin si apoi se mira ca proasta in targ de ce clientii cumpara din alta parte, tot online si nu de la ei .
Prin retailul din Canada, banii se fac in special din vanzare agarantiilor extinse ( peste ceea ce ofera produsul ). Cumperi o masina de spalat si vanzatorul iti ofera sa cumperi separat garantie pe 2-3 ani, contra a unei sume de bani. Pentru asta se bateau toti vanzatorii din magazinul in care am lucrat eu, pentru ca de aici isi scoteau salariul ( din vanzarea produsului, comisionul era foarte mic si nu isi puteau scoate un salariu lunar doar din vanzarea marfii ).
Si vanzatorii de la Future Shop abureau clientii sa le vanda aceleasi garantii extinse ( practic, o polita de asigurare a produsului cumparat ). Dar ce incredere poti avea in sfatul " profesionist: al vanzatorului disperat sa iti vanda ceva ?
Disperarea vanzatorului pe comision duce la situatii penibile si asta nu face bine la business : un vanzator de la Future Shop i-a spus unui client sa cumpere polita de asigurare pentru ca , computerul HP este facut ieftin si se va strica . Si uite asa, clientul iese din magazinele Future Shop, iritat si dezgustat.
Cand ajungi la casa, in loc sa iti platesti produsul cumparat si sa pleci linistit, ai parte de portia a doua de presiune, tot in magazinele cu vanzatori pe comision. Future Shop, casa de marcat :
Casierul : Trebuie sa semnezi pentru card de cumparaturi Future Shop
Client : Nu.
Casier : Vrei sa semnezi cardul de cumparaturi, doar pentru ziua de astazi ? Dureaza doar cateva momente.
Clientul : NU.
Casier : Sunteti interesat sa cumparati garantie extinsa ?
Client : Nu
Casier : Sunteti sigur ? Previne impotriva tuturor tipurilor de stricaciuni, inclusiv accidentele.
Client : NU
Casier : Sunteti interesati sa donati ....
Cei de la Future Shop continua sa se vaiete si sa se mire prin presa ca au fost pusi in situatia sa isi inchida businessul :
.png)
Retailul trece printr-o revolutie in perioada asta : se schimba rapid in foarte multe feluri. Future Shop este ultima victima a schimbarii retailului canadian. Target este in proces de inchidere a tuturor celor 133 magazine din Canada.
Mexx, magazine de haine si Jacobs s-au inchis si ele, iar Sony a anuntat in ianuarie ca planuieste sa isi inchida toate cele 14 magazine din Canada. Expertii spun ca a crescut competitia cu Amazon si Ebay.
Mark Satov, analist de retail cu Satov Consultants, spune ca retailerii au nevoie sa dea clientilor un motiv sa mearga la magazin. Corect.
Ce nu spune analistul ala, este ca sunt doua modalitati de a aduce clientii in magazinul tau , iar dobitocul de manager canadian nu intelege nici una din ele .
1. Ofera-i preturi competitive . Sau ofera-i ceva pentru care sa merite sa platesca o idee in plus fata de magazinul online, Amazon.
Cata vreme nu-i oferi motivatia, clientul isi va be acafeaua in fotoliu, in timp ce cumpara mai ieftin de pe Amazon si marfa ii va fi livrata la usa ( gratis pentru americani, cu taxa de transport destul de mare, pentru canadieni ).
Intreaba-te de ce canadianul prefera sa plateasca 10 $ taxe de transport catre Amazon, in loc sa iti dea tie in magazin acei 10 $ in plus pe aceeasi marfa. Raspunsul face diferenta intre faliment si afacere de succes. Dar canadianul nu poate gandi, ca e mult prea imbecil.
2. Ofera-i ceva unicat ( daca te tine ), astfel incat sa nu-i mai pese de pretul platit, deplasarea si efortul facut pentru a obtine serviciile tale. Asta este cel mai stralucit exemplu de business din Canada si cred ca e sigurul care ofera asa ceva. singura problema este ca omul e mult prea batran ca sa vrea sa faca din asta o afacere de succes, insa omul este remarcabil.
Remarcabil este ca micuta lui afacere e inconjurata de concurenta ( inclusiv de mari corporatii ce ofera aceeasi marfa la preturi mai mici ). Omul nu da 2 bani pe respectul pentru clienti : fuck off, ca deschide si inchide magazinul cand are el chef, fara sa respecte orarul si nimic altceva. Daca ii place mutra ta, iti vinde, daca nu ... zambeste smecher si te trimite la plimbare. N-a auzit nici de home delivery, nici de pupat in cur clientii, nici de atmosfera placuta in restaurantul lui, si cu toate astea, afacerea ii merge bine ( inc iuda concurentei la doi pasi si in ciuda faptului ca pe langa el restaurantele falimenteaza incontinuu ), iar clientii stau drepti si indura toanele mosului, poate-poate va avea chef sa le vanda marfa lui.
Daca ma intrebati pe mine, o vizita la mosul asta e de departe, cea mai interesanta experienta pe care o poti avea in Toronto. Ma gandesc ca ar trebui sa-i trimitem pe managerii de corporatii canadiene falimentare, la mosu' asta sa-i invete cum se fac afacerile.
http://filosofiepebordura.blogspot.ca/2013/06/angelo-dauri.html
Canadienii stiu doar abureala cu zmabitul tamp in fata clientilor si pupatul in cur, in timp ce le-a trag pe la spate : cam asta e modelul de business canadian, care acum incepe sa faliemnteze, pe fondul recesiunii si cresterii pretentiilor clientilor, care au inceput sa priceapa valoarea banului ( ca acum il castiga mult mai greu decat inainte de criza ).
In schimb, managerul canadian arunca vina pe clienti, pentru propria sa incapacitate de a-si conduce afacerea.
No, dear canadian manager, nu clientul e de vina ca nu pune botu' la aburelile tale, ci tu esti de vina ca esti prea prost ca sa intelegi ce vrea clientul de la tine !
.png)
Magazinele electronice sufera din cauza numarului in crestere a clientilor lenesi si rasfatati ! ( deci, am crezut ca nu am citit bine )
Expertii spun ca nu e nici o supriza ca Future Shop si-a inchis toate cele 66 de magazine si a conbvertit alte 65 in magazine Best Buy.
De cand magazinele online au crescut in popularitate, magazinele clasice au avut intotdeauna ceva in plus de oferit : oportunitatea pentru clienti de a beneficia de sfatul expertilor ( adica a vanzatorului disperat, platit la comision ) ce te ajuta sa intelegi cum functioneaza electronicele pe care vrei sa le cumperi . Da, astia nu au auzit ca s-a inventat Sfantu' Google ?
Acum, clientii se duc la magazinele clasice si le folosesc pe post de show room, ca sa testeze electronicele pe care le vor cumpara ... online de pe Amazon.
Atat Future Shop cat si Best Buy, sufera de ani de zile de cee ace se numeste "showrooming " - clientii testeaza electronicele aici, cer sfatul vanzatorilor, dupa cer se duc acasa si le cumpara online MAI IEFTIN, de pe Amazon.
Da' cat de retardat trebuie sa fii , ca manager, sa consideri ca va prefera sa cump0ere mai scump de la tine, doar pentru ca ii zambesti frumos ?
In ultima vreme, problema s-a agravat, pentru ca, clientii nici macar nu se mai deranjeaza sa intre in magazin pentru un sfat si astfel vor putea fi agatati sa cumpere din impuls. Ce informatie pe care nu o gasesc online, ar putea sa le dea vanzatorii ?
Expertul penrtu retail, Mandeep Malik spune ca exista saituri online, precum CNET si PCWorld, unde clientii de electronice pot citit gratis despre orice produs electronic.
Profesorul la McMaster University spune ca, consumatorii au mai multa incredere in evaluarile online pentru produse, decat in sfaturile vanzatorilor platiti sa vanda produsele.
Pentru ce, clientii sunt numiti "lenesi" daca nu cumpara din cutiile mari numite malluri ? Dar despre declinul consumerismului ? Dar daca oamenii au decis ca nu e necesar sa cumpere continuu electronice noi saptamanal, lunar sau anual ?
Ce ar fi daca am indrazni sa ne adresam acestor aspecte ?
Nu cumpar din magazin pentru ca sunt client lenes, ci cumpar online pentru ca pot face linistit alegeri rationale, in loc sa am langa mine un vanzator de 17 ani care imi spune cat de important este sa cumpar garantie extinsa.
Cand ma duc la aceste magazine clasice, ori nu gasesc nici un vanzator disponibil, ori nu au raspunsurile de care am nevoie, ori produsul nu se afla in stoc. Este lenea mea de blamat pentru declinul performantelor lor ?
