In opinia mea, singura forma de educatie este autoeducatia.. Invatamantul pentru turme ( institutionalizat ) are aceeasi calitate proasta, ca orice este destinat turmelor. Am mai scris si aici ( si nu doar aici ) despre rezultatele dezastruoase ale invatamantului pentru turmele din Rai :
http://filosofiepebordura.blogspot.ca/2013/09/varza-educatiei.html
Nu doar in Rai scolile produc semianalfabeti, ci cam prin toata lumea :
In Anglia, plozii de 6 ani, inca se chinuie sa citeasca dupa primul an de scoala. aproape
Apoi nu-i de mirare, ca daca nu sunt in stare sa citeasca, plozii considera ca e rusine sa fii vazut citind carti ! Oricat de dyslexica as fi eu, da' si eu as intra in pamant de rusine si frustrare, daca n-as putea sa citesc !
Numarul plozilor normali la cap si care citesc de buna voie si nesiliti de nimeni, a scazut de la 38 % cat erau in 2005, la 24 % cati sunt acum. Da' eu tot consider asta o dovada ca invatamantul pentru turme e complet inapot : pai daca n-au fost capabili sa trezeasca interesul plozilor spre descoperire - cunoastere, apoi ar putea sa desfiinteze linistiti scolile.
Nu exista fiinte mai curioase decat plozii : daca si pe astia i-au distrus in asemenea hal in scoli, incat nu ii mai intereseaza sa afle, e bai ! nu stiu cine ii evalueaza pe profesorii aia, insa eu i-as concdia pe toti pe cei care n-au fost capabili sa trezeasca in plozi , necesitatea de a cunoaste ( citi ).
Mai mult de un sfert din 35.000 plozi intre 8-16 ani, au spus ca parintilor nu le pasa daca ei citesc carti sau nu.
Pai face sens : daca parintilor nu le pasa de propriii plozi, de ce s-ar stresa scoala pentru asta ?
Nu e nimeni surprins de calitatea execrabila a invatamantului pentru turme :sunt prea multe vacante, nu exista disciplina, plozii needucati puiesc, iar profesorii nu sunt capabili sa ii invete.
Pai vina este a parintilor : cat de rupt de realitate si nepasator trebuie sa fie, ca sa isi lase plozii pe mana unor straini, platiti sa-i invete ? Pai daca ai puit, ocupa-te de plod , educa-l, trezeste-i nevoia de a invata si a cerceta, in loc sa-l plantezi in poarta scolii, in fiecare dimineata. Home school se numeste asta !
Nu poti sa-ti cresti plodul, pentru trebuie sa mergi la job ? Pai inainte sa puiesti, n-ai stiut ca vei fata un plod de care vei fi incapabil sa te ocupi si pentru care nu vei avea timp ? Imi plac la nebunie puitorii, ca isi bat singuri cuie in talpa, dupa care tipa ca din gura de sarpe ca ii doare.
Ce-ar fi daca intai s-ar ocupa sa rezolve problemele societatii in care traiesc, si abia apoi sa aduca pe lume plozii ? Da' nu ... Puitorii fata plodu', dupa care ii auzi cum se vaieta la tot pasul ca scolile nu's bune, ca aia ca cealalta, de parca pana acum ar fi trait sub o piatra si n-ar fi stiut ce se intampla in societatea in care traim.
Iar pentru ca invatamantul pentru turme ( privat + de stat ) detine monopolul, isi permite sa ofere servicii proaste la preturi exorbitante:
In Rai, un student care se inscrie la scoala postsecundara in 2016, va plati taxa de scolarizare de 4 ori mai mare decat studentii care s-au inscris in 1990.
Un nou survey facut de Candian Centre for Policy Alternatives, arata ca in 1990-1991 , studentii plateau in medie, 1.464 $ iar in 2012-2013 plateau in medie, 6.348 $ .
Se estimeaza ca cifrele vor creste in perioada 2016-2017 l 7.437 $
Iar scolile pentru turme, castigade doua ori de pe urma studentilor : Universty of Toronto a castigat 1,75 milioane dolari in plus, de pe urma studentilor care si-au platit cu intarziere taxa scolara .
Cum se face ca universitatile din Rai suprataxeaza studentii care intarzie plata taxei de scolarizare ?
Speta : Randall Hettinger munceste 30 de ore / saptamana in 2 joburi ( unul ca vanzator, altul in constructii ) iar in plus, merge la cursuri la scoala. Pe 15 noiembrie a avut termenul limita in care trebuia sa plateasca restul de taxa scolara la University of Toronto, pentru cursurile in businessul administratiei.
Daca nu poate plati cei 5.000 $ pana pe 15 noiembrie ( primii 9.500 $ i-a platit in august ), universitatea va incepe sa-i factureze dobanda, la o rata de 1,5 % pe an.
Straniu este ca universitatea nu permite studentilor sa plateasc taxa semestru de semestru, ceea ce face si mai dificil pentru studentii saraci, sa plateasca taxa in doua transe pe an.
Multi studenti de la University of Toronto sunt incapabili sa plateasca transa a doua de bani pana in noiembrie, iar scoala le va incasa dobanzi in valoare de aproape 1,8 milioane $ pentru anul 2011-2012 .
Ba mai mult, studentii sunt penalizati cu dobanzi, pentru ca nu au putut plati taza la timp, din motive pentru care nu este vina lor.
Majoritatea studentilor din Canada se imprumuta de la stat, pentru plata taxelor scolare ( OSAP ), iar daca statul nu face platile la timp, oalele sparte le vor plati studentii, spune Membrul in Parlamentul Provincial, Brad Duguid. El spune ca Parlamentul Ontario e dispus sa faca schimbari, insa tinta lui este ca abia in decembrie sa se discute despre asta.
8.040 studenti full time de la University of Toronto campus, nu si-au putut plati taxele pana in termenul limita din noiembrie ( din motive care nu depindeau de ei si de OSAP ), pentru anul scolar 2011-2012, iar impreuna ei au platit 1.756.292 miliaone dolari dobanda pentru anul trecut scolar.
Si dupa ce platesc ca fraierii, sume exorbitante pentru taxele scolare, absolventii descopera ca diploma aianu valoreaza nimic: somajul tinerilor din Ontario e printre cel mai mare din Canada, alaturi de somajul din Quebec.
Somajul tinerilor din Ontarioeste mai rau decat e somajul tinerilor din statele alea deazstruoase din USA, precum Indiana si Ohio.
Guvernul liberal a alocat 295 milioane de dolari ca sa rezolve problema, raporteaza Canadaian Centre for Policy alternatives .
Anul trecut, somajul din Ontario, in randul tinerilor intre 15-24 de ani rivaliza cu cel din Michigan si in Ontario, somajul a fost mai mare decat cel din Indiana, Ohio, Pensilvania si Wisconsin.
Toronto este aproape cel mai dezastruos oras din Ontario ( doar Windsor il intrece ), cand vine vorba de somajul tinerilor : 18,1 % . ( Trebuie sa tinem seama ca astia numara somerii, exact dupa principiul din Romania: daca are ajutor social, nu mai este somer. Daca a trecut mai mult de 4 saptamani de cand isi cauta de munca, nu mai e somer ).
Hamilton are 13,2 % somaj, Windsor 24,7 % , Oshawa 21,8 % iar London 20,3 %. In Toronto, somajul tinerilor este atat de mare, incat el e majoritar din procentul total al somajului din oras.
Cum tinerii sunt disperati sa gaseasca un loc de munca, exploatarea lor pe gratis, e la loc de cinste in Rai : se numeste "internship", in limbajul de lemn canadian. Adica bietii oameni muncesc pe gratis, in speranta ca vor fi angajati la final .Am mai scris pe blog despre internship si cum ii exploateaza pe absolventi ( au cerut politicului de curand sa interzica internshipul, pe motiv ca e exploatare ).
Samantha a fost surprinsa cand jobul ei de la biroul Membrului in Parlamentul Provincial, Tory Rod Jackson s-a inceheiat brusc la finalul contractului, desi ea se astepta sa continue sa munceasca part-time, asa cum a facut-o in ultimul an de facultate.
Fata spune ca ei i-au spus ca nu ii vor reannoi contracul, pentru ca nu au suficienti bani in buget.
Fata si-a dat demisia a doua si si a inceput sa-si caute alte joburi part-time. O saptamana mai tarziu, a fost alarmata cand a vazut un anunt in care i se cauta inlocuitor - dar fara plata. Indatoririle descrise in anunt, erau exact acelea pe care le-a avut ea in jobul part-time platit.
Adica au concediat-o pe ea, ca sa nu-i mai plateasca salariu, si cauta sa angajeze in locul ei, un absolvent care va munci pe gratis, in speranta ca va fi angajat la finanlul internshipului.
Fata s-a plans la Ministerul Muncii. Plangerea ei este doar o picatura dintr-un ocean de plangeri si critici , despre internii neplatiti, iar unii si-au dat in judecata angajatorii pentru a-i obliga sa le plateasca salarii, iar grupuri precum Ontario Undergraduate Students Alliance, cere inasprirea pedepseslor si chiar au facut websaituri si hotline unde sa fie parati angajatorii care exploateaza absolventii pe gratis.
Jackson, a declarat presei ca plangerea fetei cum ca a fost inclocuita de la job, cu o persoana care munceste pe gratis, este neadevarata.
Alastair Woods, directorul de la Canadian Federation of students Ontario, declara la ziar ca internshipul neplatit e peste tot, pentru ca legea e foarte neclara. El spune ca prea multi studenti sunt exploatati prin internshipuri.
Dar pana la urma, nici nu ai nevoie de scoala, ca sa prinsi un super job in Rai : tot ce ai nevoie, sunt pile acolo unde trebuie.
Am pus pe blog mai demult print sceen de pe saiturile guvernamentale, in care scriau negru pe alb ca in Canada, piata muncii este 80 % hidden jobs. Adica 80 % din joburile disponibile, nu sunt niciodata anuntate public, ci doar in reteaua de pile .Daca nu ai pile, nu vei auzi niciodata unde sunt joburi si nu stii unde sa aplici. Of course, poti sa trimiti Cv-uri la intamplare, ca oricum, fara pilele necesare, tot la gunoi vor ajunge.
Seful de la New Brunswick energy Institute si-a dat demisia, pentru ca si-a falsificat studiile din CV :
Louis LaPierre si-a dat demisia din functia de sef la nou formatului New Brunswick energy Institute, dupa ce a recunoscut ca a mintit cand a pretins ca are un doctorat in stiinta mediului.
LaPierre a pretins ca are un PhD in ecologie la University of Maine, dar in realitate are doar un master in educatia mediului la Maine si un doctorat ine ducatie, cu focus pe mediu , la Walden University, o scoala online din Minesotta.
El a muncit mai mult de 30 de ani in departamentul de biologie la Universite de Moncton, apoi s-a pensionat si a fost unul din membri consiliului director, incluzand New Brunswick Power si comitetul sfatuitor al agentiei federale de fonduri, sustainable Development Technology Canada.
In ceea ce priveste ultimii ani, in doecumente, am reprezentat eronat studiile mele academice si am fost admisin acest fel, la Universite de Moncton., a declarat LaPierre. Imi asum deplina responsabilitate pentru actiunile mele si imi ofer scuzele pentru situatia jenanta , pentru cei care au avut incredere in mine.