Quenco e la foarte mica distanta de Saksaywaman :
Q'enco in limba quechua inseamna labirint, zig-zag. Ce vedem acum e ceea ce a mai ramas dupa ce spaniolii au distrus locul, e motiv ca incasii se inchinau la demoni ( religia naste monstrii si numai religia spalatului pe creier e cea adevarata si numai zeul lui e ala adevarat ).
Q'enco era un loc unde se tineau ceremonii religioase si se faceau sacrificii umane, cerute de Pachamama, zeita pamantului ( Gaia la romani, Geea la grreci, Spider Woman la indienii hopi si navajo ). Pachamama era considerata ca o zeita cruda, foarte nerabdatoare in a-si primi sacrificiile umane ) si abia in utima perioada, dupa ce nu s-au mai facut sacrificii umane, s-a schimbat perceptia oamenilor asupra ei si a devenit o zeitate benevolenta.
Zeii indienilor din Peru erau descrisi ca fiind extrem de cruzi care cereau sacrificii umane in masa ( Pachamama, Zeul Decapitator al culturii Moche, Tiburon, etc ). In Vaile de langa Cusco, erau in jur de 265 de locuri de adorare a zeilor. Quenco avea locuri unde erau se tineau ceremonii in prezenta idolilor, iar mumiile erau asezate in nise, in locurile unde se tineau ceremoniile, insa spaniolii le-au distrus.
In mijlocul amfiteatrului era plasata o stanca sacra am vazut-o cam pe la toate locurile sacre ) ce avea forma zeilor ( sau a simbolurilor lor ).
In partea de nord a sitului, sunt ramasitele unei foste fantani liturgice. Astazi, fantana este demolata, apa a fost condusa prin acanale catre fabrica de bere din oras, Cusquenas, care, conform reclamei, produce" bere facuta cu apa incasilor ".
In partea de sus, in stanga, gasim doar o ruina, cu niste pietre care par a se imbina perfect una cu alta :
Arata ca si cand ar fi bagat dintii exacavatorului in piatra moale, ca in plastilina :
Doi pasi mai incolo e alta ruina, aproape ingropata in pamant :
Si avea niste pietre vitrificate : arata ca si cand ar fi fost aproape lichefiata. Pietre din astea lichefiate si apoi solidificate la loc, am mai vazut in Death Valley , asta http://3.bp.blogspot.com/-Nlmp-6uSMek/TnJtF8Ds3LI/AAAAAAAAGSM/9xLIikUjQKs/s1600/IMG_0149.jpg
Doi pasi mai incolo e ceva care seamana cu o constructie terasata, aproape complet ingropata in pamant.
Pe aici e intrarea in ceea ce a mai ramas din Quenco, unde se mai vad resturile unui zid de piatra cu caramizi ce se imbina perfect, asa cum construiau zeii :
Asa se vede dupa ce treci de " poarta " :
Pachamama, zeita adorata la Quenco, in Bolivia si-a pastrat nealterata imaginea de zeita cruda care cerea sacrificii umane si era nerabdatoare sa le obtina. La fundatia fiecarei case din Bolivia, se sacrifica si se ingroape in ciment doi pui de lama, de sex diferite, ofranda catre Pachamama, ca sa o imbuneze si sa le aduca bunastare.
Daca e vorba de o cladire mai mare, Pachamama nu se mai multumeste cu doua capre, ci vre amusai sacrificii umane, dupa cum era traditia. Doar ca oamenii sacrificati trebuie musai sa fie femeie-barbat si sa fie ingropati de vii in fundatia cladirii. Sarcina cade in grija vrajitoarelor, care se duc noapte prin cimitir, unde cauta drogati si alcoolici, carora le livreaza drogul favorit pana nu mai stiu de ei, dupa care ii duc si ii ingroapa de vii la fundatia cladirilor. Da, in Bolivia exista vrajitoare : am fost eu in Mercado de las Brujas, sa le fac poza !
Nu-i poveste, ca prima oara mi-a spus-o un tip care avea agentie de turism in holul fotelului unde locuiam noi. Apoi, ne-au spus-o si altii, ca i-am intrebat expres, ca sa verificam daca e pe bune.
In centru e piatra sacra, Intiduanta, care exista si la Macchu Picchu si e legata de Zeul Soare. Mai spune amuzeograful de acolo, ca exista o piatra in Quenco, unde la solstitiul de vara pe 21 iunie, razele soarelui cad pe ea si apare figura unui cap de puma.
Pai normal, ca zeii astia sunt toti inruditi intre ei si impreuna se ocupau de oamenii din zona Cusco !
Pe aici se merge in sala ritualurilor ...
... ce are intrarea pe aici, prin fata. Noi mergem intai pe scarile din dreapta ...
... printr-un fel de mini-canyon :
Asta este iesirea din canyon :
.. printre blocurile de piatra ...
Iar pe aici se intra in camera rituala :
Pe stanga e un soi de pat din piatra cu un sant pe el ...
... santulet care duce pe podea, pana in partea dreapta unde este o crapatura adanca in pamant, un fel de crevasa. Face sens : sangele sacrificatului se scurgea direct in pamant, la Zeita Pamantului, Pachamama.
Asta e camera sacrificiilor ...
Iar pe peretele opus patului pentru sacrificii, este o nisa trapezoidala in care se pastrau uneltele necesare pentru sacrificarea oamenilor.Sau probabil se pastrau vreo statuie a lui Pachamama. Practic, ne aflam intr-un abator uman ce nu stim cat de vechi este. Pentru istorici e multmai simplu sa atribuie totul incasilor si cu asta ... end of story.
Sub nisa se casca prapastia de care vorbeam si care ducea la niste tuneluri subterane in care bineanteles, nu are nimeni acces, ca a interzis guvernul peruan.
Nisa in cauza :
Tot langa prapastia din dreapta, erau si alte locuri de sacrificiu : sangele se scurgea direct in prapastie.
Iara sta este iesirea din camera rituala :
La isire, vedem in vale Cusco :
Q'enco in limba quechua inseamna labirint, zig-zag. Ce vedem acum e ceea ce a mai ramas dupa ce spaniolii au distrus locul, e motiv ca incasii se inchinau la demoni ( religia naste monstrii si numai religia spalatului pe creier e cea adevarata si numai zeul lui e ala adevarat ).
Q'enco era un loc unde se tineau ceremonii religioase si se faceau sacrificii umane, cerute de Pachamama, zeita pamantului ( Gaia la romani, Geea la grreci, Spider Woman la indienii hopi si navajo ). Pachamama era considerata ca o zeita cruda, foarte nerabdatoare in a-si primi sacrificiile umane ) si abia in utima perioada, dupa ce nu s-au mai facut sacrificii umane, s-a schimbat perceptia oamenilor asupra ei si a devenit o zeitate benevolenta.
Zeii indienilor din Peru erau descrisi ca fiind extrem de cruzi care cereau sacrificii umane in masa ( Pachamama, Zeul Decapitator al culturii Moche, Tiburon, etc ). In Vaile de langa Cusco, erau in jur de 265 de locuri de adorare a zeilor. Quenco avea locuri unde erau se tineau ceremonii in prezenta idolilor, iar mumiile erau asezate in nise, in locurile unde se tineau ceremoniile, insa spaniolii le-au distrus.
In mijlocul amfiteatrului era plasata o stanca sacra am vazut-o cam pe la toate locurile sacre ) ce avea forma zeilor ( sau a simbolurilor lor ).
In partea de nord a sitului, sunt ramasitele unei foste fantani liturgice. Astazi, fantana este demolata, apa a fost condusa prin acanale catre fabrica de bere din oras, Cusquenas, care, conform reclamei, produce" bere facuta cu apa incasilor ".
In partea de sus, in stanga, gasim doar o ruina, cu niste pietre care par a se imbina perfect una cu alta :
Arata ca si cand ar fi bagat dintii exacavatorului in piatra moale, ca in plastilina :
Doi pasi mai incolo e alta ruina, aproape ingropata in pamant :
Si avea niste pietre vitrificate : arata ca si cand ar fi fost aproape lichefiata. Pietre din astea lichefiate si apoi solidificate la loc, am mai vazut in Death Valley , asta http://3.bp.blogspot.com/-Nlmp-6uSMek/TnJtF8Ds3LI/AAAAAAAAGSM/9xLIikUjQKs/s1600/IMG_0149.jpg
Doi pasi mai incolo e ceva care seamana cu o constructie terasata, aproape complet ingropata in pamant.
Pe aici e intrarea in ceea ce a mai ramas din Quenco, unde se mai vad resturile unui zid de piatra cu caramizi ce se imbina perfect, asa cum construiau zeii :
Asa se vede dupa ce treci de " poarta " :
Pachamama, zeita adorata la Quenco, in Bolivia si-a pastrat nealterata imaginea de zeita cruda care cerea sacrificii umane si era nerabdatoare sa le obtina. La fundatia fiecarei case din Bolivia, se sacrifica si se ingroape in ciment doi pui de lama, de sex diferite, ofranda catre Pachamama, ca sa o imbuneze si sa le aduca bunastare.
Daca e vorba de o cladire mai mare, Pachamama nu se mai multumeste cu doua capre, ci vre amusai sacrificii umane, dupa cum era traditia. Doar ca oamenii sacrificati trebuie musai sa fie femeie-barbat si sa fie ingropati de vii in fundatia cladirii. Sarcina cade in grija vrajitoarelor, care se duc noapte prin cimitir, unde cauta drogati si alcoolici, carora le livreaza drogul favorit pana nu mai stiu de ei, dupa care ii duc si ii ingroapa de vii la fundatia cladirilor. Da, in Bolivia exista vrajitoare : am fost eu in Mercado de las Brujas, sa le fac poza !
Nu-i poveste, ca prima oara mi-a spus-o un tip care avea agentie de turism in holul fotelului unde locuiam noi. Apoi, ne-au spus-o si altii, ca i-am intrebat expres, ca sa verificam daca e pe bune.
In centru e piatra sacra, Intiduanta, care exista si la Macchu Picchu si e legata de Zeul Soare. Mai spune amuzeograful de acolo, ca exista o piatra in Quenco, unde la solstitiul de vara pe 21 iunie, razele soarelui cad pe ea si apare figura unui cap de puma.
Pai normal, ca zeii astia sunt toti inruditi intre ei si impreuna se ocupau de oamenii din zona Cusco !
Pe aici se merge in sala ritualurilor ...
... ce are intrarea pe aici, prin fata. Noi mergem intai pe scarile din dreapta ...
... printr-un fel de mini-canyon :
Asta este iesirea din canyon :
.. printre blocurile de piatra ...
Iar pe aici se intra in camera rituala :
Pe stanga e un soi de pat din piatra cu un sant pe el ...
... santulet care duce pe podea, pana in partea dreapta unde este o crapatura adanca in pamant, un fel de crevasa. Face sens : sangele sacrificatului se scurgea direct in pamant, la Zeita Pamantului, Pachamama.
Asta e camera sacrificiilor ...
Iar pe peretele opus patului pentru sacrificii, este o nisa trapezoidala in care se pastrau uneltele necesare pentru sacrificarea oamenilor.Sau probabil se pastrau vreo statuie a lui Pachamama. Practic, ne aflam intr-un abator uman ce nu stim cat de vechi este. Pentru istorici e multmai simplu sa atribuie totul incasilor si cu asta ... end of story.
Sub nisa se casca prapastia de care vorbeam si care ducea la niste tuneluri subterane in care bineanteles, nu are nimeni acces, ca a interzis guvernul peruan.
Nisa in cauza :
Tot langa prapastia din dreapta, erau si alte locuri de sacrificiu : sangele se scurgea direct in prapastie.
Iara sta este iesirea din camera rituala :
La isire, vedem in vale Cusco :