Canadienii care se duc si viziteaza Europa, se intorc de acolo incantati de parca au vizitat Raiul si povestesc prietenilor, fapte care pe aici prin Canada sunt utopii. Canadienii nu indraznesc, nici in cele mai frumoase vise, sa pretinda ca pensia de stat sa le fie suficienta pentru a se intretine chiar si la standarde minime, la limitya cu saracia. Nu indraznesc nici sa viseze ca e posibil sa ai concediu de boala, cum au europenii ( in Canada, nu exista concediu de boala sub 3 saptamani, ci iti iei zile libere din concediul de odihna ). Tot canadienii, nu indraznesc sa viseze ca poate fi posibil sa ai mai mult de 10 zile pe an, concediul de odihna, cum au europenii. Pe bune, chiar exista asa ceva, fara sa se prabuseasca economia, fara sa se sinucida patronii ?
Daca ne gandim ca francezii nu pot fi sunati acasa de patroni si vinerea e zi scurta, deja e blasfemie. Asa s-a dus vestea prin Rai, ca e posibil sa fii sclav cu lantul ceva mai lejer si sa traiesti la fel de " bine" : uite, in Europa se poate ! Plus ca naivii europeni imigreaza in Canada si povestesc socati ce conditii de lux exista in Europa, comparativ cu cele din Canada .
Asa ca propaganda s-a simtit datoare sa contracareze : nu credeti in romantismele despre conditiile de viata si de munca din Europa !
Ne povesteste propaganda ca a tot auzit textul cu " munceste ca sa traiesti, nu trai ca sa muncesti " . Multi oameni spun ca europenii muncesc ca sa traiasca, iar Nort-Americanii traiesc pentru a munci. Europenii, in general, primesc mai multe zile de vacanta decat canadienii si muncesc mai putine ore decat noi, dar asta inseamna oare ca sunt mai fericiti sau mai de succes decat noi ?
Sclavi fericiti nu s-au nascut si nu exista asa ceva. Tot ce conteaza este ca europeanul sta 1 luna in concediu cu burta la soare, in timp ce tu sclavagesti la scarbici : pe aceiasi bani si pe aceleasi conditii de trai ! Conteaza ca el ajunge cu 2 ore mai repede acasa decat tine : el sta relaxat acasa, iar tu inca sclavagesti la scarbici. Este asta masura succesului ? Eu zic ca da. succesul nu inseamna sa muncesti ca bou' in jug, ai lumina, inclusiv in weekend, asa cum au fost dresati canadienii sa creada.
Noi canadienii, am fost dresati dintotdeauna sa consideram ca balanta scarbici-viata este data de intergrare ( adica docilitate ) si de cat de mult iubesti cee ace faci acasa si la serviciu. Este despre a gasi un loc in care sa fii fericit si sa nu astepti sa muncesti singur, ca sa te simti complet.
Ce diferentiaza Europa de Nort-America, este ca noi iubim ceea ce facem si ne concentram pe cee ace dam si nu pe ceea ce luam de la scarbici sau de la cariera.
Deci asta e portretulu imbecilului perfect, care nu lucreaza pentru bani, ci pentru ... fericirea de a munci pentru stapani ! Pai n u exista asa ceva, decat la nivel ipocrito-declarativ ! Nu cred ca exista cineva atat de oligofren incat sa refuze salariul in ziua de plata, pe motiv ca el munceste pentru fericire ade a munci, si nu pentru cee ace primeste el de la job !
Astea's abureli pentru prostime, cu muncitul de dregul de a munci. Pai cine ar alege munca fortata ( pardon, munca "fericita" ), in loc sa stea acasa , sa se bucure de familie si de timpul liber ? Cine e atat de imbecil incat ar munci de buna voie si nesilit de foame, zi limina, zi de zi, pentru ... fericire ade a munci ?
Insa propaganda trebuie sa isi faca treaba si sa spele pe creier eficient prostimea, cu texte comuniste : noi muncim, noi nu gandim ! Ca numai prostii pot fi fericiti cu jugul de gat . Prin urmare, canadienii trebuiesc docilizati sa sa munceasca zi lumina si sa considere o binecuuvantare ca nu mai au timp pentru ei si familia lor. Pentru ca nimic nu e mai productiv decat un sclav fericit, care se crede liber : isi va inchipui ca munceste din pasiune .
Dar de ce trebuie sa fiu sclav la scarbici, ca sa imi pot face pasiunea ? De ce n-as pute asa-mi fac pasiune ain timpul liber, cand si cum vreau eu si nu in conditiile pe care mi le impun stapanii de sclavi ?
Adevarul este ca in North America se munceste din greu, iar imigrantii europeni vin aici visand la o viata mai buna. Ai exista o lista de poiticieni care au fost imigranti ( mda. Majoritatea s-au nascut pe pamant american, ori au venit aici la varste foarte mici ).
Nenea responsabilo cu propaganda ne spune ca familia lui a emigrat in Canada cand el a fost plod si e foarte recunoscator ca a avut ocazia sa-si vada parintii chinuindu-se intr-o viata mizerabila de imigrant. Pai nu stiu nene, da' eu nu's asa sadic ca tine, si as fi preferat sa-mi vad parintii imigranti cum o duc bine si nu se chinuie !
Si acuma vine explicatia mirobolanta pentru care e bine si frumos sa fim exploatati la sange si sa fim deranjati de acasa din timpul liber, ca sa rezolvam problemele companiei : pentru pretuim clientii si nu ne permitem sa-i ignoram nici macar pentru un minut !
Daca soseste un email de la un client, nu il va ignora doar pentru ca a fost trimis dupa ora la care el si-a incheiat serviciul. Cel mai bine este sa stau peste program ( ori din timpul de acasa ) si sa raspund la emailuri, ca sa ofer cel mai bun customer service, asa cum si eu mi-as dori sa primesc. Muncitorii care muncesc din greu, reolva problemele si creeaza solutii.
Pai nene apropagandistu', ce te opreste sa-ti angajezi alt muncitor care sa intre in tura de la ora 6 incolo si sa preia emailurile, ca sa ofere cel mai bun customer service clientilor ? Da' e mult mai simplu si chiar gratis, sa ceri angajatilor sa fie in pozitie de drepti, oricand ai tu nevoie .
Ca asa se practica. Stiu caz concret, firma candiana, la ora 4 inginerii parasesc fabrica si ramane productia de noapte nesupravegheata, de izbeliste. Dupa care incep sa sune telefoanele inginerilor aflati acasa in afara programului, cu chestiuni de genul " avem o problema, cum zici sa o rezolvam ? " Decat sa angajeze un indiger pe tura de dupa amiaza, prefera sa lase totul nesupravegheat, sa mearga productia cu noduri si sa-i munceasca gratis in timpul liber, pe inginerii pe care deja ii au .
Si nu merge sa le spui chestii de genul " imi fac treaba excelent in alea ore de munca, dupa ce am iesit pe usa, nu ma deranja. " ca am si eu dreptul la o viata personala linistita. E sinucidere curata , concediere garantata sa faci asta. O sa-ti dea texte comuniste cum nu vrei tu sa lucrezi in echipa, cum esti dezinteresat de job, cum nu-ti pasa de prosperitatea firmei and shit. Iti pun buline negre si iti cauta motive sa zbori la prima ocazie ( aia cu reducere ade personal e irezistibila ). Nu merge sa le spui ca te pun sa muncesti neplatit din timpul liber si ca tu nu esti sclav non-stop la dispozitia firmei ? Cum nuuu ? ! Pai ia pofteste afara, ca mai sunt la usa 500 de ingineri emigranti, care spala WC-urile prin malluri, si ar face orice sa prinda un job pe meseria lor !
Da' merge cu texte la fel de perverse ca ale lor ( ca sa te faci inteles, trebuie sa le vorbesti pe limba lor ) : ador sa muncesc, traiesc pentru amunci, sunt workahoolik, dar nu ma suna dupa ce se incheie programul, pentru ca nu iti pot raspunde , pentru ca ... am un al doilea job in alta firma. Ti-am zis doar ca sunt workahoolic, nu ? Pleace, suna pe ceilalti ingineri din firma, ca ei nu au un al doilea job, sunt in familie, la dispozitia firmei !
Propaganda ne asigura ca daca esti docil si accepti sa muncesti non-top pentru firma, o sa rupi fasul in doua ! O sa ai Canada la picioare !
Daca esti dedicat, muncesti din greu , esti loial firmei ( adica esti la dispozitia ei, 24 din 24 ) si ai atitudine pozitiva, o sa ajungi departe in North America. Da, asa am auzit si eu, ca e plina Canada de bogatasi, de ma si mir cum de mai gasesc canadienii pe cineva dispus sa faca munca de jos.
Da' totusi, sa nu turnam pre amult cacat in capul europenilor : las' ca au si europenii ceva obiceiuri bune, cum ar fi sa mearga afara si sa bea o cafea in cafenea, in loc sa zaca in fotoliu cu ochii in televizor precum canadienii !
Pai aici in Canada, oamenii n-au timp nici sa-si bea cafeaua, ci toti umbla cu paharul de carton in mana pe strada, si isi beau cafeaua cu noduri, din mers. Ca muncesti 8 ore ( plus cat mai are patronul chef ), faci inca 2 ore pe naveta, de nu iti mai ramane timp sa te ocupi de gospodarie, plozi si alte angarale. Nici piata nu ai timp sa o faci, decat in weekend, ca mergi cate 200 km in medie, ca sa iti poti cumpara niste alimente cat de cat comestibile ( distantele casa-magazin sunt absolut enorme, kilometri intregi si nu gasesti intr-un supermarket tot ce ai nevoie, ca numai anumite marci de alimente sunt comestibile ). Distractia candienilor in weekend, este sa mearga la supermarket ( Walmart, in special ) si apoi sa manance MGS in mall la food-court. N-ai timp nici sa respiri.
Tentativa penibila de prostire a canadienilor, nu tine la toata lumea. Cel putin, nu le cai care cunosc conditiile de munca si de trai din Europa. Scriu oamenii pe pagina ziarului, cum din experienta lor Europa este un loc mai bun decat Canada, in care sa muncesti.
Deci, sa nu romantizam conditiile de trai si munca din Europa, dar in schimb, sa le romantizam pe alea din North America ? Nu ar trebui sa fim la fel de ingusti la minte, ca sa facem asta ?
Cred ca vacanta este cel mai mare loc gresit din North America, prin comparatie cu Europa. Indiferent ca oamenii din North America sunt sau nu pasionati de munca lor, prea multi oameni simt ca nu au timp sa-si ia o vacanta, ori nu au timp sa leneveasca. Astazi, North Americanii isi petrec intreaga viata muncind, deci ei nu au timp sa calatoreasca sau sa invete limbi straine, asa cum fac europenii. Avem dreptate sa fim invidiosi pe europeni , iar asta cu siguranta nu este romanstism.
Daca cineva munceste 60 de ore pe saptamana , plus alte cate vrea patronul, va sigur ca la un anumit punct, productivitatea lui se va prabusi , iar tu vei fi mult prea obosit ca sa observi. Tarile Europene si Franta au dreptate cand tin oamenii mai putin timp la munca. ( Omul are dreptate : daca imi zice patronul ca dupa ce imi termin munca, pot pleca acasa, pai in 4 ore am terminat. Daca stiu ca indiferent cat muncesc, tot 8 ore trebuie sa stau, atunci sunt complet dezinteresat sa muncesc si trag matza de coada, o lungesc cat pot de mult ).
Adevarul este ca muncim prea mult si suntem prea prost platiti.
Desi muncim in North America, precum boii la jug, tot o ducem prost. Nici pomeneala sa op ducem mult mai bine decat europenii ( asa ar trebui, daca tot muncim mult mai mult ). Unul din 12 americani batrani se chinuie sa-si asigure mancarea .
Un studiu, arata ca in 2011, 8,35 % din americanii peste 60 de ani trebuie sa faca fata amenintarii cu foamea - asta se traduce cu 4,8 milioane de oameni, declara autorul studiului , Craig Gundersen, profesor la departamentul agriculturii si economiei la Universitatea din Illinois .
Mancarea insuficienta , inseamna ca batranii vor primi mai putine calorii, vitamine si alti nutrienti, punandus-e in risc crescut pentru probleme de sanatate.
Gundersen si colegii sai, au analizat datele de la US National Foundation to End Senior Hunger. Insuficienta mancarii este de 3 ori mai mare in randul batranilor, comparativ cu a nepotilor si e mai prezenta in gospodariile care au plozi, decat in cele fara plozi.
Un batran cu nepoti in casa, primeste mai putini nutrienti decat batranul fara nepoti, pentru ca adultii din casa cu plozi, nu isi pemrito dieta sanatoasa, ca sa poata sigura plozilor mancare suficienta. Mai excat, batranii isi trag mancare ade la gura, ca sa-si poata hrani puradeii . Deh, asa e cand esti imbecil si puiesti ca vita, desi nu iti poti permite !
Foamea este criza tacuta din USA :
Oficial, recesiunea s-a incheiat, insa in realitate, milioane de muncitori sunt saraci si nu au suficienti bani ca sa cumpere mancare pentru familie, conform cu un nou raport al Feeding America .
Raportul e bazat pe un survey federal din 2012, facut pe 44.000 gospodarii si spune ca 49 de milioane de americani sunt in insecuritate de mancare - adica mananca mai putin, raman flamanzi ori mananca mai putin nutritiv, pentru ca nu isi pemrit sa manance mai bine. Aproape o treime dintre infometati, sunt plozi ( cu vite incaltate, pe post de parinti inconstienti ).
Raportul intitulat " Map the Meal Gap " a gasit ca :
-- in 324 de judete, cele mai multe din Sud, 1 din 5 americani sunt in insecuritate de mancare. La nivel national, cifrele sunt de 1 din 7 . Aceste cifre nu s-au schimbat, de cand Feeding America a inceput sa faca primul raport in 2011, cand 318 judete aveau rate mari de insecuritate de mancare.
-- Familiile psun ca au in medie, nevoie de 15.82 $ in plus de persoana pe saptamana in 2012, ca sa-si cumpere suficienta mancare si aveau nevoie de pana la 14,35 $ in 2011.
-- Maimulte judete au un foarte mare numar de oameni care sunt in insecuritate de mancare si vad cum se scumpeste mancarea. Raportul spune ca in 2012, 23 de judete cu aceasta rata mare de oameni in risc de foame, au preturi mari la mancare. In aceste judete, costul mediu al unei mese este de 3 $ sau mai mult, mai mare decat media nationala, de 2,74 $ Prin comparatie, in 20011, doar 8 din aceste judete aveau rate mari de risc de foame si preturi mari la alimente.
Tanti Mariana Chilton, profesor de sanatate publica la Drextel University School of Public Health si director la Scool's Center for Hunger-Free Communities spune ca reducere aprogramelor publice pentru saraci, precum bonurile pentru mancare, cuplate cu crestere apretului la alimente, chirii si utilitati, forteaza familiile sarace sa aleaga intre a cumpara mancare si a plati facturile.
Asta e o criza masiva in sanatate apublica si este o criza tacuta, declara ea. In noiembrie, Congresul a redus bonurile de masa la ( sau pentru ? ) 47 de milioane de oameni ( sa va traduceti singuri , ca limba e imposibila ! ) In medie, o familie cu 4 oameni primeste 668 $ pe luna ( probabil ca isi permit sa manance doar daca locuiesc in cort ).